Detalii faţadă – Tâmplăria ferestrelor

01 Sep 2016

Printre detaliile cele mai vitregite în ultimii ani la clădirile istorice se află tâmplăriile ferestrelor. Poate părea un detaliu nesemnificativ, mai ales că legea autorizării în construcţii prevede acest element ca una dintre piesele unei clădiri pentru care nu e nevoie de nicio autorizare în vederea înlocuirii, cu condiţia ca dimensiunile golurilor ferestrelor să nu fie modificate în acest proces. Însă chiar dacă nu modifici golul ferestrei, ba chiar poţi să spui că păstrezi partiţia tâmplăriei şi culoarea acesteia, schimbarea poate fi destul de radicală

 

Faţada către strada Edgar Quinet a Universităţii prezintă o alăturare de ferestre dintre care una este originală şi una înlocuită recent. Tâmplăria nouă, prin dimensiunile mai mari ale profilelor sale respectiv prin lipsa profilaturilor oferă o imagine plată, fără jocurile umbrelor şi delicateţea celei originale.
 

De aceea, acolo unde există originalele, cel mai bine ar fi să le restaurezi, aşa cum se întâmplă la casa din str. I.L. Caragiale nr. 11

 

      

Ferestre de la faţada principală a casei din str. I.L. Caragiale nr. 11 desfăcute în vederea conservării
 

Fereastră după remontarea cercevelelor consolidate.
 

Aici există şi un detaliu special, ce mai poate fi întâlnit la puţine case istorice, anume introducerea unei piese de colţ finisată în curbură, piesă care în timp a fost înlocuită cu binecunoscutul colţar metalic.

 

Detaliu al sistemului de ranforsare al colţurilor cercevelelor prin introducerea unei piese de colţ rotunjite. Se mai distinge fixarea pieselor cercevelelor cu cuie din lemn, tehnică specifică unor epoci mai vechi.
 

Nu ştim exact în ce interval de timp poate fi încadrată utilizarea tipului acesta de tâmplărie. El apare explicit şi în desene datate 1871

 

Desen semnat de arhitectul Enderle în 1868 care are la fiecare colţ al cercevelor marcaje suplimentare care sugerează prezenţa colţarelor din lemn cu tăietură curbă. Extras din dosarul 15/1868 din fondul PMB Tehnic de la AN-SMB
 

Fragment dintr-un desen de autorizare din anul 1871 în care se vede indicarea explicită a ferestrelor cu cercevele întărite la colţ cu colţare din lemn cu tăietură pe curb. Extras din dosarul 43/1871 din foondul PMB Tehnic de la AN-SMB
 

Alt detaliu din aceeaşi planşă din care a fost extrasă imaginea 2b) în care este cuprins inclusiv anul desenului
 

Acest tip de tamplarie se pastreaza si la o astfel de casa, anume cea din str. Batistei nr. 20, acolo unde pictorul Nicolae Grigorescu isi avea in epoca atelierul.

 

Fereastră a casei din Batiştei nr. 20 care s-a conservat în forma conformă desenului din 1871.
 

Detaliu al unei ferestre ale aceleiaşi case, la faţada din strada J.L. Calderon, în care se distinge dispariţia colţarelor din lemn
 

Însă l-am întâlnit şi la o casă din 1898 ca o variaţie dar şi la o alta din 1909, unde există mai multe tipuri de ferestre ce pot fi considerate originale şi unde prelucrarea acestui detaliu este şi ceva mai grosolană.

 

Detaliu al unei ferestre de la etajul casei din strada J.L. Calderon nr. 50 care, spre deosebire de modelul din strada Caragiale nr. 11 foloseşte racordul curb nu în postură de întărire locală ci pentru determinarea formei generale a ferestrei. Casa datează din anul 1898.
 

 

Ferestre la faţada din curte a unei case construite în 1909 conform unei inscripţionări pe faţadă.
 

Detaliu al ferestrelor de mai sus care arată decupajul şi dimensiunea pieselor cercevelelor mult mai grosolan proporţionate decât ferestrele caselor specifice anilor 1870 – 1880
 

Apoi, mai există o formulă care mimează această curbură prin chertarea muchiilor cercevelelor, aşa cum am văzut în mai multe locuri, la case din diverse epoci, prezent pe material ce e fie vechi fie de dată evident recentă.

 

         

a) (stanga) Fereastră a casei din strada Batiştei 24, ridicată probabil în jurul anilor 1880 – 1890. Ferestrele sunt probabil schimbate la un moment dat cu unele ale căror cercevele au profilele chertate la muchiile interioare ochiului de geam; b) Detaliu al unei ferestre ale aceleiaşi case la faţada dinspre strada Emanoil Bacaloglu.
 

Un exemplu clar de dificultate de identificare a materialului care ar fi putut utilizat iniţial este prezent la o casă din fosta mahala a Batiştei aflată în strada Tudor Arghezi (fosta Dionisie) şi care este una destul de tipică anilor 1870 – 1880. Aici, două ferestre alăturate ale faţadei principale sunt de două tipuri şi par, prin starea lor, foarte apropiate ca vechime. Una dintre ele este cu profile liniare în timp ce a doua are profilele cu muchii chertate şi este greu de distins care dintre acestea este o substituire a celeilalte. Totuşi, cum cea cu profile liniare are îmbinările de colţ întărite cu colţare metalice în timp ce aceea cu muchii chertate nu are astfel de întăriri, e posibil ca aceasta din urmă să fie mai nouă. Această investigaţie duce la concluzia că astfel de detalii au fost prea puţin catalogate până acum iar momentul actual ar putea să fie unul destul de tardiv pentru a putea trage nişte concluzii irefutabile în ce priveşte datarea şi aprecierea autenticităţii lor pentru că elementele originale ce ar putea fi comparate au dispărut în timp şi într-un ritm mult prea accelerat în ultimii ani.De aceea, păstrarea şi restaurarea unor asemenea detalii precum e cazul celor găsite la casa din strada I.L. Caragiale nr. 11 este un ajutor pentru catalogarea lor in extremis.

De aceea, păstrarea şi restaurarea unor asemenea detalii precum e cazul celor găsite la casa din strada I.L. Caragiale nr. 11 este un ajutor pentru catalogarea lor in extremis.

 

Faţadă a unei case din strada General Praporgescu la care toate ferestrele au aceeaşi configurare dar care la nivel de detaliu prezintă mici diferenţe de prelucrare a lemnului
 

        

a) (stanga) Detaliu al ferestrei din centru-stânga al acestei faţade în care se observă maniera de prelucrare prin chertare a profilelor către interiorul ochiurilor de geam; b) Detaliu al ferestrei din centru-dreapta al acestei faţade în care se observă maniera de prelucrare simplă a profilelor dar cu întărirea colţurilor prin aplicarea colţarelor metalice
 

image-line-break