Detalii faţadă – tencuieli, profile şi alte decoraţiuni

06 May 2016

Pe când Aristomene Fotino îşi construia casa, arhitectura era foarte mult orientată spre ornament iar ornamentul reuşea să fie compus în multe variaţii în ciuda tipizării multora dintre profile. Sufletul arhitecturii epocii stă în aceste ornamente iar două case gemene, identice în concepţie, realizate de acelaşi antreprenor, simultan, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea pe un teren situat aproape “peste gard”, în strada J.L. Calderon (fostă Polonă) la numerele 48 şi 50, sunt dovada indiscutabilă.

 

 

a) (stanga) Casa din strada J.L.Calderon nr. 50; b) (dreapta) Casa din strada J.L.Calderon nr. 48; - Casele au fost construite simultan, cu proiecte identice, în oglindă, autorizaţia fiind emisă lui Aron Iacob şi arhivată al AN-SMB, fond PMB Tehnic, dosar 587/1898
 

Una dintre case a avut ornamentaţia şi finisajul executate cu grijă şi dare de mână în timp ce cealaltă a fost văduvită de această atenţie, cu minimă preocupare pentru calitatea detaliului ce se dorea în manieră romantică de tentă neogotică. Oricine se uită cu atenţie la această pereche îşi dă seama de rolul detaliului decorativ, de care altfel şi-ar putea da seama şi observând barbarele “reabilitări termice” făcute unora dintre aceste venerabile case istorice ce au condus la despuierea lor de orice caracter sau farmec istoric.

 

 

a) (stanga) Detaliu al colţului casei din strada J.L. Calderon nr. 50; b) (dreapta) Detaliu al colţului casei din strada J.L. Calderon nr. 48; - Ancadramentele ferestrelor sau rezolvarea cornişei diferă radical prin utilizarea profilelor sau a cornişelor decorative doar la casa de la nr. 48
 

Acestea erau cărămizi speciale pentru cornişe, pentru ciubuce ale zonelor de soclu sau de delimitare a etajelor.

 

Cărămidele pentru cornişă erau unele speciale, pentru a genera o profilatură durabilă. Detaliu de la cornişa unei case din strada Batiştei
 

Profilaturile ciubucelor de faţadă erau realizate prin utilizarea de cărămizi speciale acestui scop, modelate de la bun început pentru a asigura curburile dorite. Acest detaliu este vizibil la o casă aflată pe strada Batiştei.
 

Acestora li se adăugau piese ceramice turnate folosite drept capiteluri, baluştri sau console pentru îmbogăţirea cornişelor.

 

 

a) (stanga) Capitelurile erau de cele mai multe ori realizate la fel ca şi cahlele sobelor smălţuite, prin turnare. Aplicate pe faţadă, acestea erau ulterior acoperite cu lapte de var; b) (dreapta) Baluştrii marcând parapetele ferestrelor erau, de asemenea turnate în material ceramic ce era ulterior acoperit cu laptele de var similar finisajului general al faţadelor unde erau aplicate.
 

Consolele cornişelor erau ceramice, realizate în mulaje care asigurau producţia de serie şi erau aplicate apoi în paşii generaţi de grila metalică regulamentară. Detaliu este vizibil la casa monument istoric din strada Batiştei 20
 

Detaliile ancadramentelor cu stucaturi ce puteau fi aplicate sau trase cu şablonul se încadrau de multe ori într-un format pe care se puteau juca diverse variaţii. Aşa putem vedea pilaştrii când cu nişte caneluri când fără, putem vedea ancadramente neoclasice făcând trimitere la arhitravele ionice când simple când cu bumbi florali aplicaţi, forme ce au fost intens folosite la casele din jurul anilor 1870.

 

Extras dintr-un proiect din 1871 arhivat la AN-SMB, fond PMB Tehnic, dosar 43/1871 unde se distinge formatul standard utilizat la multe case ale epocii, cu mici pilaştrii angajaţi la ancadramente la care buiandrugul era acoperit cu profile în proporţia arhitravelor ionice, uneori îmbogăţite decorativ cu mici bumbi florali.
 

Fotografia de mai sus este facuta la sfârşitul anilor 1860 pe Calea Victoriei[1], către fosta proprietate Oteteleşanu unde se ridică azi Palatul Telefoanelor. La casa din stânga acestui cadru se distinge detaliul de ancadrament al ferestrelor.
 

a) (stanga) Exemplu ancadrament la nivelul anului 1870, strada Batistei; b) (dreapta) Exemplu ancadrament la nivelul anului 1870, strada Salciilor
 

Cum casa din Caragiale nr. 11 este probabil construită către finele acestei perioade, detaliile de ancadramente şi de alte profil decorative se înscriu în limbajul acesta neoclasic. Ancadramentele sunt însă mai puţin elaborate, fiind de tip ramă şi apelând doar la cornişele locale susţinute de denticuli, fără pilaştri angajaţi suplimentari.

 

Ancadramente cu denticuli.
 

Alcătuirile şi dimensiunile urmau reglementări ce au fost din ce în ce mai precis elaborate. Astfel, regulamentul de construcţii şi alinieri din 1847, modificat în 1878 a impus nişte dimensiuni maxime ale “scosurilor” profilelor decorative atunci când clădirea era făcută la stradă. Regulamentul prevedea chiar şi culoarea faţadelor, articolul 52 obligând proprietarii: “Faţadele caselor pe aliniere trebuiesc tot d’auna a fi în bună stare şi curate. Casele vor avea o colóre imitând diferite culori de piatră de construcţiuni”

 

De asemenea, din motive de siguranţă pentru trecători, cornişele ample ale vremii trebuia să fie susţinute de piese metalice ce formau o grilă şi care se văd în multe locuri acolo unde casele şi-au pierdut tencuielile. În articolul 36 al regulamentului de construcţii şi alinieri din 18781 se spunea: “Cornicioanele de cărămidă cu eşire mai mare decît 0,22 m se vor susţine prin grătare de fer sau în casul contrariu a se face din piatră, metal sau lemn”.

 

Detaliu al unei rezolvări regulamentare a susţinerii cornişei din cărămidă de către o grilă metalică, sau “başliţă”. Cornişa aparţine unei case aflate pe strada Batiştei.
 

În regulamentul din 1847, articolul 27 era formulat astfel: “Tóte cornişile (ciubucele) vor avea câte uă başliţă (poris) de ferŭ în raionulŭ ântêiŭ şi în celŭ d’alŭ duoilea, şi maĭ cu sémă în văpséoa roşie. Unŭ modelŭ de (potys) başlice este depusŭ la sfatulŭ orăşenescŭ”.

 

 

Detaliu al cornişei către curte a casei din Caragiale nr. 11. Se distinge faptul că lipseşte grilajul standard regulamentar pentru sprijinirea cornişei din cărămidă.
 

image-line-break

 

[1]http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/bucure-tii-cum-nu-mai-sunt